
Să vorbim despre postări! Scriu chiar de la birou! Cum ce birou? Biroul acela în care eu stau pe covor lângă pătuțul lui Aron, cu o pernă mare pe genunchi ce-mi servește drept suport pentru laptop. El se joacă în pătuț și la un moment dat adoarme, iar eu scriu. E ideal. E un copil cuminte, lucru care îmi permite într-o măsură destul de mare să mai fac și altceva cât timp sunt pe lângă el.
De-a lungul ultimelor luni, de când mă tot duc stânga dreapta și nu pun pauză brainstormingului și fluxului despre idei pentru Momiverse, mi-am dat seama că, de unde acest proiect a pornit pentru a răspunde unor nevoi, s-a transformat într-o sursă de presiune cu privire la expunerea acestuia în social media. Am fost sfătuită din mai multe direcții să observ trenduri, utilizatori similari și conținutul lor, lucruri care prind, să fiu geană pe cum, cât și în ce fel se întâmplă traficul de pe pagină. Și într-o dimineață mi-am dat seama că nu are rost să mă mint. Mi-e mult prea drag acest univers ca să mă las dusă de această meta-presiune. Ceea ce se întâmplă în cadrul lui e deja destul de intens. Nu îmi doresc să mai adaug ceva și la modul în care discutăm despre toate componentele sale. Și încă ceva! Nu! Nici nu am să postez zilnic, nici nu am să urmez trenduri sau parametri. Pentru că nu sunt un algoritm! Sunt mamă! Și mă adresez altor mame. Știm cu toții că, sincer vorbind, greu găsești timp să faci altceva, darămite să rup din timpul meu cu mine însămi, cu copilul sau cu soțul meu ca să creez conținut de parcă acesta ar fi job-ul meu! Nu este! Am zis-o și o voi repeta la infinit fără să mă plictisesc. Nu sunt altceva decât un povestitor intuitiv, iar miza cea mai mare în Momiverse este schimbul de informație, nicidecum numărul de urmăritori și verificarea obsesivă a ceea ce se numește engagement. Cu sau fără urmăritori și engagement, cu zece oameni sau cu o mie, calitatea informării mă preocupă mai presus de orice. Cercurile de studiu Momiverse se vor autentice, sincere, utile, eficiente! Na, că ți-am mai zis ceva. Da! Vor fi workshop-uri cu conținut care are legătură cu viața reală, cu epuizarea și cu provocările vieții cu un copil, cu chestiunile de care ne lovim în fiecare zi, nu cu proiecții ale unei vieți utopice. Mark my words! Decât să îți dau un nou Get ready with me, jur că mai degrabă ți-aș da o listă cu trucuri de aplicat în regresia de somn de la nouă luni, căci eu una de asta am nevoie! Aș vrea ca cineva, de undeva, să apară, și să-mi dea soluții pentru ceva ce ține mai bine de 3-4 săptămâni, care îmi ia răbdarea, o pune într-un tocător și o scoate țăndări, care dă drumul robineților de cortizol și îi uită porniți, și care în unele seri mă găsește în vârful patului, întrebându-mă dacă sunt o mamă bună.
E greu, știi, să pui cap la cap informațiile de unul singur, deoarece într-o seară funcționează ieșitul la aer, alteori un cântec, alteori legănatul și uneori absolut nimic, puiul adormind pentru că probabil nu mai are energie să urle și să se opună. De aceea, într-un context cu mai multe voci ghidate de cea a pediatrului și a consultantului în somn, putem măcar să fim cu un pas mai aproape de a gestiona aceste praguri.
Deci, nu, nu influencerește nimeni aici, ci doar ne aflăm într-un hub virtual care aduce oameni laolaltă pe social media, doar pentru a-i aduce la aceeași masă în viața reală! Nu este despre trenduri, ci despre lecții împărtășite, despre interacțiuni călduroase și amintirea unor contexte în care orice probleme avem, cel puțin pentru un interval de timp, par mai ușor de gestionat, destul cât să îți dea un moment de respiro și un șut ca să prinzi elan să mergi mai departe. Și plus de asta, știți ceva? Trendurile astea de pe Tik tok SUNT FAKE. Am încercat, căci, după cum am văzut acolo, dacă arunci salopeta pe copil, el este instant îmbrăcat. M-am gândit că e de la capse, dar nici în cazul celei cu fermoar nu a funcționat. 😂
Deci, ce zici? În creșterea copilului, vrem trenduri sau adevăruri utile?
Leave a comment